Archive for the ‘PECCAVI’ Category

Cum am ramas in altcineva

Mai 27, 2011

Se evitau unul pe celaltalt doar pentru a simti ca locul destinat fiecaruia este in bratele altuia. Aveau nevoie ca iubirea sa-i mistuie, sa se nesfarseasca unul pe celalalt pana la disparitie, pentru a-si demonstra nevoia teribila de sange, de viata, de un trup pe care sa-l consideri mai important decat al tau.
Cel putin asa vroiau sa se comporte. Atunci cand se intalneau, regizau, tacit, o mica piesa de teatru, in care lumea din jur era incendiata de lumea din ei. El isi ungea mainile cu mirosul parului ei, iar ea inhala respiratia lui ca pe ultima farama de aer a unui scafandru ce se zbate in maruntaiele pamantului. Isi asumau rolurile, adaugand jocului lor o modesta scenografie: port-jartiere fine, care sa ascunda pacatele pielii, furouri care sa escamoteze banalitatea trupului, o oglinda mare, martor tacut si atent al impartasirii celui mai mare secret dintre un barbat si o femeie. Dragostea.
– Vreau sa te sorb pana la ultima picatura, sa te mestec pana cand voi deveni tu, sa-ti inghit ochii iar tu sa clipesti in mine. Suntem doua bucati de carne, pe care, in cel mai cinic mod, cineva le-a insufletit, le-a poruncit sa mearga si sa se iubeasca.
– Pare atat de simplu…am ales, totusi, sa ne fim idoli, sa ne creem unul pe celalalt ca niste dumnezei obraznici si lacomi. Iar acum stam cu trupurile goale, cu gramezile noastre de oase adunate una langa alta, cu sufletele unse si pudrate cu pacat.

Anunțuri

Himenul se reface dupa moarte?

Ianuarie 13, 2008

E in curtea plina de verde colorat cu insecticid. Stie ca de fapt nu mai exista dar isi simte constiinta si degetul aratator de la mana dreapta, des folosit in manifestari artistice si senzuale. Trage un fum imaginar de tigara in asteptarea judecatii de dupa. Stie ca desi totul s-a terminat are tigara care nu se termina niciodata. E cadoul ei din partea vesniciei. Dupa un tufis de lalele imaginare, doi ingeri ireali se sondeaza organic. In loc de ochi au prisme si in locul mainilor au ace de siguranta. Sunt adorabili in extazul lor promiscuu. Se simt expusi si lucrul asta le da o placere divina. Vorbesc despre bursa in timp ce se masturbeaza. „Am conexiunea atat de buna, incat pot vedea Nasdaq trading live, baby!”, spune ingerul andorgin I. „Eu am muschii atat de dezvoltati la picioare incat pot alerga in cautarea timpului pierdut si il gasesc cat ai zice „va rugam ridicati cardul”, spune ingerul androgin II. Cearsafurile incep sa fosneasca asurzitor. Le place sa creada ca sunt pure, desi au gazduit moartea a sute de oameni. Pastreaza istoria tacuta a materialelor genetice ancestrale in mirosul matematic de clor. „Oare himenul se reface dupa moarte?”, se intreaba ea…[as long as you keep your eyes opened]

libertate si putina exclusivitate

Ianuarie 4, 2008

Are o stare de sufocare, de placiditate onirica intr-un spatiu abisal. Simte ca poate sa faca mai mult insa constiinta de sine nu se lasa adaptata conditiilor mentale pe care le avea la dispozitie. Isi gaseste supozitiile in iluzii si certitudinile in fantasme. Traieste psihosomatic  obiectele personificate sperand la un alter ego nemeritat. Dumnezeu a presarat stelute luminoase cu miros de Versace in noi. Fetis divin. Are in fata imaginea propriei vanitati. „Vanitate prin vanitate, orgoliu prin orgoliu”. Sexul psihedelic retribuit cu penitenta venerica. Sex si pedeapsa, Dostoievski reloaded. Varsa-te. Ale dracului bruiaje. Incercam doar sa-mi gandesc viata, nu faceam mare zgomot. Ma bucur de o respiratie profunda si de un miros fecund. Sodomizez fertlitatea cu un Durex fabulos. Ierarhizez realitatea alunecoasa in lubrifiant si saliva. Zice maestrul Jung ca scuipatul e un de fapt un strop de suflet. Calea Lactee a orgasmelor corupte. Pana la urma, importanta-i expresivitatea…

where i end and you begin

Decembrie 24, 2007

cine va pune scortisoara peste marginile triunghiulare ale indefinirii? as vrea sa-l cunosc pe Stephen Hawking, sa imi spuna care dintre noi e mai neintemeiat ca si identitate, el ca vorbeste in lacrimi de geniu sau eu ca maximizez absurdul? Ar trebui sa-mi bat cuie in unghiile care nu ma asculta cand le spun sa sparga balonul ratiunii? Consumabile, utilitati, braconaj, serendipitate, ineptie, mancarimi, garzi de corp, Will Smith si frigidere cu ecran plat.

Imaginabilul inimaginabilului

Decembrie 22, 2007

Suntem concepuţi fără să fim conştienţi de acest lucru. Stările de spirit ni se modifică nu întotdeuna conştient. Depindem de acceptarea celor din jur pentru ca noi înşine să ne acceptam. Ne îndrăgostim fără să cerem acest lucru. Facem pact cu diavolul şi cu dumnezeu pentru a fi echitabili. Ne iubim familiile determinaţi de ADN. Vizualizam societatea, reţelele care o constituie, contribuim la dezvoltarea sau la deprecierea ei. Mergem la mac, cumparăm cărţi, ne uităm la filme, ne flutură părul în briză întrebându-se „suntem aproape?” Ne vindem realitatea contra unor sume de vise. Îl aplaudăm pe Platon cu o sticla de JB în mâna stângă şi cu „Republica” în dreapta. Suntem ceea ce vrem sa fim sau ceea ce se vrea să fim? Fasciculele de nisip lasă urme de vară neîmplinită în tabelul lui Mendeleev. Iar te întrebi de ce. CUM ai ajuns să fii aşa cum eşti? Care e rock bottom-ul? Şi iarăşi oglinda retrovizoare a oxigenului răspunde sarcastic…”pentru că nu ştim, Doamne…”

question-key-brown.gif

Imaginedevăzutcuochiiînchişi.com

Decembrie 21, 2007

O cană cu ceai deasupra pozei cu Moromote şi a unui Nou Testament. Oază de impuritate în deşertul perfectiunii din jur.

Smile of the glowing power

Decembrie 21, 2007

Pentru fericirea deplină în care nimic altceva nu mai contează,

pentru momentele de maxima revelaţie pentru care eşti dispus să-ţi cedezi luciditatea

pentru zilele în care te simţi norocos pentru firul de praf care a aterizat pe pantof

pentru felul în care s-a uitat la tine viaţa când ai început s-o iubeşti

pentru sarutul fantastic al stărilor de magnetism

pentru vieţile uitate de moarte

pentru sunetul produs de clipitul rimelat al pasiunilor

pentru farmecul stigmatizat al zâmbetelor promiscue

pentru gălăgia placută a vecinului de la 3

pentru orezul aruncat în ghinionul căsătoriei

pentru aripile regenerate ale iluziilor

pentru taxele vamale, pentru sorin roşca stănescu,

pentru dragoste şi ură la amperaj maxim

pentru tot şi nimic în aceeaşi băltoacă de rahat mirosind a gucci

pentru reversibilitatea atitudinilor

pentru stilul de viaţă consumist

pentru marca ”Existence” şi brandul ”Passion of anger”

pentru ultimul gest (im)posibil al uşii

şi pentru premiera organică a unui zambet autentic 🙂